APIA critică Rabla 2026: 300 mil. lei alocați pentru vehicule „made in Europe”
Recent, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a criticat propunerile pentru programul Rabla 2026, afirmând că acestea nu respectă legislația europeană și prezintă riscuri semnificative de blocaj. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că pentru acest program s-ar putea aloca 300 milioane lei, cu un accent pe vehiculele produse în Europa.
Detaliile principale
Președintele APIA, Dan Vardie, a declarat că programul propus este incoerent și că nu are legătură cu ceea ce a fost implementat în anul precedent. „Definițiile incluse în propuneri sunt incongruente cu legislația Comisiei Europene și conțin erori grave”, a afirmat Vardie în cadrul unei conferințe de presă.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
APIA a subliniat îngrijorările legate de susținerea exclusivă a vehiculelor „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”. Conform asociației, Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care sunt reglementate de legislația europeană. Vardie a menționat că, în prezent, nu există o definiție oficială europeană care să clarifice ce înseamnă „produs” sau „asamblat” în Uniunea Europeană în contextul eligibilității pentru programul național de stimulare.
Vicepreședintele APIA, Dan Cuțui, a adăugat că neclaritățile legate de termenul „made in Europe” ar putea duce la discuții intense și chiar la oprirea temporară a programului din motive juridice, cum ar fi atacuri în instanță din partea producătorilor care se consideră dezavantajați. APIA a explicat că definirea unui produs ca fiind „made in Europe” depinde de procentele stabilite la nivelul Uniunii Europene, unde nu s-a ajuns încă la un acord.
O problemă majoră identificată de APIA este legată de producția de baterii pentru vehiculele electrice. Vardie a explicat că Europa nu dispune de o capacitate industrială semnificativă pentru producția de baterii, iar celulele sunt fabricate în principal în China, Coreea de Sud și Japonia. Bateria reprezintă cea mai costisitoare componentă a unei mașini electrice, putând depăși o treime din costurile totale ale vehiculului.
Reacțiile și implicațiile
Oficialii APIA au subliniat că, dacă programul Rabla ar permite doar modelele produse în Europa, majoritatea vehiculelor noi ar fi excluse de pe piață, ceea ce ar conduce la discriminarea unor mărci. Ministrul Mediului a menționat că a fost publicat un proiect pentru consultare, care include alocări pentru programul Rabla, dar nu a specificat valoarea tichetele, menționând doar că, în cazul unei creșteri, aceasta ar fi sensibilă, nu substanțială.
În 2025, programul Rabla a fost anulat cu o zi înainte de start, fiind reluat abia în toamnă, cu un buget de 200 milioane lei, de șase ori mai mic decât era prevăzut inițial. Cererea pentru mașinile full-electrice a fost scăzută, deoarece ecotichetul era de sub 4.000 de euro, într-o piață unde foarte puține modele costau sub 30.000 de euro.
APIA a subliniat că piața auto trebuie să funcționeze în conformitate cu reglementările pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. „Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul”, a declarat Vardie.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
Ce urmează
În plus, vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale oficiale la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare. Printre cele mai populare modele din China, Dacia Spring este taxată cu 20,8%, iar Tesla Model 3 cu 7,8%. Aceste aspecte subliniază complexitatea și provocările cu care se confruntă programul Rabla 2026.
Pentru mai multe informații despre impactul programului Rabla asupra industriei auto, consultați și articolul nostru despre scăderea producției auto în România și despre negocierile BYD pentru fabricile europene.



