Ștefan Popescu: România pierde teren față de Polonia la summitul B9, SUA se distanțează de NATO
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a discutat despre summitul B9, desfășurat pe 13 mai 2026 la București, evidențiind atât capitalul de imagine al evenimentului, cât și provocările cu care se confruntă România în raport cu Polonia. Summitul a fost co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Popescu a remarcat că, în ciuda tonului festivist al summitului, există o distanțare evidentă a Statelor Unite față de flancul estic al NATO. Aceasta se reflectă în nivelul de reprezentare al SUA, care a fost mai degrabă tehnic decât decident, ceea ce poate transmite un semnal îngrijorător pentru statele din această regiune.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
România și Polonia: O competiție regională
În cadrul discuției, Popescu a subliniat că România pierde teren în fața Poloniei, care este percepută ca o mare putere regională. De asemenea, a menționat participarea țărilor nordice, care contribuie la mutarea centrului de greutate al formatului B9 către Baltica. Această schimbare de dinamică este semnificativă, având în vedere că România a fost co-inițiatoarea acestui format împreună cu Polonia în 2015, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.
Analistul a subliniat că Polonia dispune de un PIB robust și de un complex militaro-industrial dezvoltat, în timp ce România se află într-o perioadă de erodare a influenței sale regionale. Această situație este agravată de faptul că Finlanda și Danemarca, țări cu capacități militare și economice solide, se alătură acestui format, ceea ce complică și mai mult poziția României.
Contextul geopolitic al summitului B9
Summitul B9 a fost conceput ca un scut pentru statele din estul Europei și pentru NATO, având ca scop consolidarea securității transatlantice. Importanța Mării Negre, un element central în discuțiile anterioare, pare să se relativizeze în fața noilor provocări și priorități geopolitice. Popescu a menționat că declarația comună a summitului a inclus referințe la Arctica, ceea ce sugerează o schimbare în focalizarea intereselor regionale.
În concluzie, summitul B9 de la București a evidențiat nu doar capitalul de imagine al României, ci și provocările cu care se confruntă în menținerea influenței sale în fața Poloniei și a altor state nordice. România trebuie să își reevalueze strategia de apărare și politica externă pentru a nu pierde teren în fața competitorilor regionali.



