Iran: Inflație de 53%, prețuri alimentare +115% din cauza războiului și sancțiunilor
Economia Iranului este profund afectată de război, sancțiuni și blocada navală americană, iar populația se confruntă cu o explozie a prețurilor și pierderi masive de locuri de muncă. Inflația anuală a ajuns la peste 53%, iar prețurile alimentelor au crescut cu mai mult de 115% față de anul trecut. Mulți iranieni afirmă că își permit doar produse de strictă necesitate, precum pâinea și cartofii.
Controlul exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz afectează aprovizionarea mondială cu energie și provoacă turbulențe economice globale. Însă dificultățile economiei Republicii Islamice testează capacitatea țării de a rezista războiului și de a sfida cererile Washingtonului, conform analizei realizate de Euronews.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Impactul economic al războiului asupra populației
Iranienii au fost loviți de creșteri explozive ale prețurilor la alimente, medicamente și alte bunuri. În același timp, țara a înregistrat pierderi masive de locuri de muncă și închideri de afaceri, cauzate de distrugerile provocate de lovituri asupra unor industrii-cheie și de întreruperea internetului timp de mai multe luni de către guvern.
Hadi Kahalzadeh, economist iranian și cercetător la Universitatea Brandeis, a declarat că „costul economic al războiului și al blocadei navale americane a fost fără precedent pentru Iran”. Deși Iranul a rezistat decenii întregi presiunilor economice și sancțiunilor, capacitatea sa de adaptare nu a fost distrusă. El a adăugat că „Iranul poate probabil evita un colaps economic complet sau o penurie totală de bunuri esențiale, dar la un cost foarte ridicat”.
Statistici alarmante și măsuri guvernamentale
Fondul Monetar Internațional estimează că economia iraniană se va contracta cu aproximativ șase puncte procentuale în următorul an. Centrul oficial de statistică al Iranului a raportat că inflația anuală a ajuns la 53,7%, iar inflația la alimente a depășit 115% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În plus, moneda iraniană, rialul, a pierdut peste jumătate din valoare în ultimul an, ajungând la un minim istoric de 1,9 milioane de riali pentru un dolar la sfârșitul lunii trecute. Aceste probleme economice au alimentat protestele masive care s-au răspândit în întreaga țară în luna ianuarie.
Prețurile au crescut constant în ultimii doi ani, iar o analiză a Associated Press realizată în magazine alimentare din Teheran a constatat scumpiri semnificative începând cu februarie, odată cu începerea războiului: carnea de pui și miel s-a scumpit cu 45%, orezul cu 31%, iar ouăle cu 60%.
Autoritățile iraniene au anunțat măsuri pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față prețurilor sufocante. Aceste politici includ o majorare cu 60% a salariului minim și programe de cupoane pentru produse esențiale. Totuși, economistul Taymur Rahmani de la Universitatea din Teheran a subliniat că aceste măsuri contribuie la alimentarea inflației.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
Mohammad Deljoo, un bărbat de 73 de ani, a declarat că își întreține familia cu doi copii dintr-un venit zilnic de doar patru dolari. El a menționat că nu există lipsuri în magazine, dar a pus problema pe seama „speculei”. Deljoo a spus: „Cumpărăm doar strictul necesar, lucruri precum pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi.”
Până în 2019, clasa de mijloc a Iranului se redusese la aproximativ 55% din populație, iar noi sancțiuni, războaiele, corupția și administrarea defectuoasă a economiei au redus și mai mult acest procent. Un raport publicat la sfârșitul lunii martie de agenția ONU pentru dezvoltare sugerează că războiul va împinge probabil alte câteva milioane de iranieni sub pragul sărăciei.
Liderii Iranului încearcă să întărească moralul populației, afișând empatie și cerând oamenilor să suporte dificultățile economice de dragul efortului de război. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a descris actuala fază a conflictului drept un „câmp de luptă economic” și a cerut angajatorilor să evite concedierile.
Președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, a devenit o figură-cheie în efortul de război și în discuțiile cu SUA, îndemnând iranienii să fie cumpătați în cheltuieli. El a afirmat că autoritățile și populația „au datoria de a se ajuta reciproc” pentru a reduce efectele economice.
Blocada americană a restricționat comerțul vital al Iranului prin Golf, iar peste 90% din comerțul iranian, în special exporturile de petrol, trec prin porturile din sudul țării, conform estimărilor lui Farzanegan.
Farmani, un șofer de taxi, a declarat că nu dorește să accepte o pace „umilitoare” cu Statele Unite și Israelul, afirmând: „O țară care a sacrificat atât de mulți martiri și are atât de mulți oameni dispuși să-și dea viața nu poate pur și simplu să lase pe alții, de peste lume, să ne dicteze condițiile.”



