România: Ora de muncă la 13,6 euro, doar 39% din media UE în 2025
Datele centralizate și publicate de Eurostat referitoare la anul 2025 arată o realitate nefericită pentru România: veniturile obținute de cetățeni sunt la doar 39% din media europeană. Această situație plasează România și Bulgaria la coada clasamentului european în privința plății pentru ora lucrată, cu diferențe semnificative față de state precum Olanda, Franța și Germania.
Mai exact, potrivit datelor Eurostat, ora de muncă în România, sumă brută, era de 13,6 euro, în medie. Comparativ, media în Uniunea Europeană era de 34,9 euro, ceea ce înseamnă că veniturile românilor erau la 38,9% din media europeană. În regiune, Bulgaria se află și ea în spate, cu 12 euro pe oră, iar Ungaria, Grecia, Cipru, Croația și Polonia au salarii mai mari, variind între 15,2 euro și 21,7 euro.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Salarii comparate în Uniunea Europeană
Cele mai mari venituri pe ora lucrată au fost raportate în Norvegia, cu 56,2 euro, urmată de Luxemburg cu 56 euro, Danemarca cu 51,7 euro și Olanda cu 47,9 euro. În marile state europene, Germania a raportat 45 de euro, Franța 44,3 euro, Italia 32 de euro și Spania 26,4 euro. De asemenea, în state non-UE, precum Islanda și Elveția, salariile sunt și mai mari, atingând 59,3 euro și respectiv 56,8 euro pe oră.
Este important de menționat că aceste date se referă la mediul privat și exclud domenii precum administrația publică, securitatea și apărarea. Această distincție este esențială pentru a înțelege pe deplin contextul salariilor din România.
Factori care contribuie la salariile mici
Claudiu Năsui, economist și fost ministru al Economiei, a subliniat că din salariul brut al angajaților din România le rămân prea puțini bani „în mână”, adică suma netă. El consideră că statul român descurajează munca prin taxele ridicate, afirmând că România are cea mai mare taxare a muncii din Uniunea Europeană. Năsui sugerează că reducerea taxelor ar putea stimula economia și ar permite angajaților să beneficieze de salarii mai mari.
Deputatul Petrișor Peiu a adăugat că forța de muncă din România este mai slab pregătită decât în restul Europei, ceea ce afectează productivitatea. El a explicat că salariile mici sunt corelate cu nivelul de instruire al forței de muncă, România având o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare, comparativ cu media europeană. Acest lucru duce la o calitate mai precară a forței de muncă, ceea ce descurajează investițiile în locuri de muncă bine plătite.
Economistul Radu Nechita a realizat o analiză detaliată a situației, subliniind că salariile din România sunt mai mici deoarece productivitatea valorică a angajaților este scăzută. Acest lucru se datorează acumulării insuficiente de capital, atât autohton cât și străin, raportat la numărul de salariați.
Cadrul universitar de la UBB Cluj a explicat că, pe o piață liberă, salariile sunt influențate de productivitatea muncii. Limita maximă a salariului este stabilită de productivitatea salariatului, iar limita minimă este dată de cea mai bună alternativă disponibilă pentru angajat. Astfel, angajatorii trebuie să ofere condiții mai bune pentru a atrage și reține angajații, ceea ce poate include salarii mai mari sau condiții de muncă mai favorabile.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
În opinia acestuia, atât salariații, cât și angajatorii și guvernul contribuie la situația actuală a veniturilor mici. Salariații trebuie să își evalueze corect valoarea muncii și să își îmbunătățească abilitățile, angajatorii trebuie să aprecieze contribuția angajaților, iar guvernul trebuie să faciliteze acumularea de capital și să evite reglementările care descurajează munca și investițiile.



