Băncile reduc angajările STEM, punând accent pe gândirea critică în era
După o perioadă în care industria financiară a investit masiv în inteligența artificială (AI), băncile și companiile de investiții își schimbă acum direcția. În loc să caute exclusiv specialiști în tehnologie, angajatorii încep să acorde din nou prioritate competențelor umane, în special gândirii critice și capacității de analiză.
Jurnalista Gillian Tett, de la Financial Times, subliniază că un finanțist din New York a descris stagiarii din 2025 ca fiind „prima generație autentică formată în epoca inteligenței artificiale”. Acești tineri au crescut într-un mediu în care instrumentele AI au devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi, ceea ce i-a făcut inițial extrem de atractivi pentru marile instituții financiare. Totuși, acest entuziasm s-a estompat pe măsură ce companiile au realizat că multe dintre ideile și proiectele prezentate de aceștia erau „alarmant de superficiale”.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Prioritizarea competențelor umane
În consecință, unele companii au început să reducă numărul ofertelor destinate absolvenților de specializări STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și să acorde mai multă atenție candidaților din domenii umaniste. Această schimbare de direcție reflectă o recunoaștere a importanței gândirii critice în contextul utilizării AI.
Deși inteligența artificială este adesea prezentată ca o revoluție inevitabilă pentru sectorul financiar, efectele concrete par, deocamdată, mai limitate decât estimările inițiale. Un sondaj realizat de Nvidia arată că 89% dintre directorii financiari consideră că AI contribuie la creșterea veniturilor, iar aproape trei sferturi dintre respondenți afirmă că tehnologia este „esențială” pentru viitorul afacerilor.
Evaluarea impactului inteligenței artificiale
Cu toate acestea, alte cercetări conturează o imagine mai rezervată. Un studiu realizat de Judge Business School din cadrul Universității Cambridge a constatat că 76% dintre marile companii financiare nu pot evalua clar beneficiile reale ale implementării inteligenței artificiale. Doar 40% dintre organizațiile analizate au raportat creșteri ale profiturilor datorate AI, în timp ce 43% spun că nu au observat nicio schimbare semnificativă.
Studiul mai arată că inteligența artificială este utilizată în principal pentru activități de back-office, adică procese administrative sau operaționale care nu implică relația directă cu clienții. Majoritatea instituțiilor financiare folosesc modele externe, iar OpenAI rămâne principalul furnizor de tehnologie.
Pe lângă aceste aspecte, cresc și îngrijorările legate de riscurile asociate inteligenței artificiale. Autoritățile de reglementare avertizează asupra vulnerabilităților cibernetice, a erorilor generate de modelele AI, a dependenței excesive de infrastructura cloud și a riscului ca sistemele automate de tranzacționare să adopte comportamente similare, amplificând volatilitatea piețelor.
Gillian Tett subliniază că problema principală nu este tehnologia în sine, ci modul în care oamenii aleg să o folosească. „Mașinile inteligente nu produc automat nici rezultate bune, nici rele. Strategia umană rămâne decisivă”, concluzionează jurnalista.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
În același timp, specialiștii atrag atenția că transformările generate de AI nu vor elimina complet munca intelectuală, ci o vor redefini. Expertul Oleksii Kostenko afirmă că dezvoltarea inteligenței artificiale poate deveni un stimul pentru dezvoltarea inteligenței umane, nu o amenințare. Potrivit estimărilor Forumului Economic Mondial, automatizarea ar putea elimina aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă la nivel global, dar ar crea alte 170 de milioane.
În noua economie, avantajul decisiv îl vor avea cei capabili să genereze idei noi, ipoteze și soluții creative – competențe pe care tehnologia încă nu le poate reproduce pe deplin.



