🔥 BREAKING: Alimentele devin mai puțin hrănitoare din cauza CO2

O analiză recentă arată că multe alimente conțin mai puțini nutrienți decât acum o generație.

de StiriPoint.ro • Publicat: 11.05.2026 10:39 Actualizat: 11.05.2026 10:44 • 2 min citire • 9 vizualizări

Alimentele mai puțin hrănitoare din cauza CO2 - Află de ce!

🎧 Ascultă articolul

Apasă play pentru audio

O analiză recentă a arătat că multe dintre cele mai importante plante comestibile cultivate de om, precum grâul, cartofii și fasolea, conțin mai puține vitamine și minerale decât acum o generație. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „foamea ascunsă”, reprezintă un pericol chiar și pentru cei care consumă suficiente calorii, dar nu obțin nutrienții necesari pentru o viață sănătoasă.

Context

În 1988, o porție de curry care conținea năut și orez oferea aproximativ 22% din cantitatea zilnică de zinc necesară unei persoane. Cu toate acestea, în prezent, aceeași masă oferă doar 20% din necesarul zilnic, conform unei analize a studiilor relevante. Această tendință îngrijorătoare ar putea continua, iar până în 2040, năutul ar putea conține doar 17% din zona zilnică recomandată de zinc, expunând astfel persoanele care se bazează pe această leguminoasă riscului crescut de deficiențe nutritive.

Detalii

Forța invizibilă din spatele acestei probleme este poluarea cu dioxid de carbon. Concentrațiile crescute de CO2 din atmosferă, generate de arderea combustibililor fosili, au dus la modificări semnificative în dezvoltarea plantelor, inclusiv creșterea conținutului de zahăr și epuizarea nutrienților esențiali precum zincul. Kristie Ebi, profesoară la Universitatea din Washington, a declarat că „mâncarea pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea pe care o mâncau bunicii noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”.

💬

Ai întrebări despre articol?

Asistentul AI ȘtiriPoint.ro îți răspunde instant.

Impact

În timp ce oamenii din țările dezvoltate dispun de instrumente pentru a face față acestor schimbări, persoanele din țările sărace și vulnerabile ar putea suferi consecințe devastatoare. Un studiu a estimat că, până la mijlocul secolului, fenomenul ar putea expune peste 1 miliard de femei și copii riscului de anemie feriprivă, o afecțiune care poate provoca complicații în timpul sarcinii, probleme de dezvoltare și chiar moarte. De asemenea, aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume care deja suferă din cauza lipsei nutrienților s-ar putea confrunta cu probleme de sănătate și mai grave. „Amploarea problemei este uriașă”, a avertizat Ebi.

👁️ Ești cititorul #— al acestui articol

📊 Tu ce crezi despre asta?

❓ Întrebări frecvente

Ce este 'foamea ascunsă'?

'Foamea ascunsă' se referă la o situație în care oamenii consumă suficiente calorii, dar nu obțin nutrienții esențiali, cum ar fi vitaminele și mineralele, necesari pentru o viață sănătoasă.

Cum afectează dioxidul de carbon conținutul nutrițional al alimentelor?

Concentrațiile crescute de dioxid de carbon din atmosferă, cauzate de poluare, au dus la modificări în dezvoltarea plantelor, rezultând o creștere a conținutului de zahăr și o reducere a nutrienților esențiali, precum zincul.

Când se estimează că năutul va conține mai puțin zinc?

Se estimează că, până în 2040, năutul va conține doar 17% din necesarul zilnic recomandat de zinc, ceea ce va expune persoanele care se bazează pe această leguminoasă unui risc crescut de deficiențe nutritive.

Cine este afectat cel mai mult de reducerea nutrienților din alimente?

Persoanele din țările sărace și vulnerabile sunt cele mai afectate, cu riscuri crescute de anemie feriprivă, în special femeile și copiii, care pot suferi consecințe grave asupra sănătății.

De ce este problema alimentelor mai puțin hrănitoare îngrijorătoare?

Problema este îngrijorătoare deoarece afectează densitatea nutrițională a alimentelor, ceea ce poate duce la deficiențe nutritive severe, chiar și în rândul celor care consumă suficiente calorii.

Unde au fost făcute studiile despre reducerea nutrienților din alimente?

Studiile relevante au fost realizate la nivel global, iar analiza a fost condusă de experți, inclusiv Kristie Ebi de la Universitatea din Washington.