Summit B9 la București: Liderii Est-Europeni discută apărarea
Liderii celor mai vulnerabile state în fața unui eventual atac militar din partea Rusiei se întâlnesc la București pentru a discuta despre o strategie comună de apărare. Summitul B9, care reunește nouă țări est-europene, are loc în contextul tensiunilor crescute din regiune.
Președintele Nicușor Dan va prezenta ideile României în cadrul întâlnirii, însă nu este clar dacă va fi propus un document de lucru pentru negociere și adoptare înainte de summit. Formatul București, cunoscut sub numele de B9, a fost inițiat în 2015, la un an după anexarea Crimeei de către Rusia, și include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Contextul și evoluțiile recente
În urma invaziei ruse din Ucraina, B9 s-a extins pentru a include statele nordice, Norvegia și Finlanda, care au granițe comune cu Rusia, precum și Suedia, care are frontieră pe mare cu enclava Kaliningrad. Președintele polonez, Carol Nawrocki, a sugerat că B9 ar putea deveni B11 sau B12, invitând și țările scandinave să participe la discuții.
La summitul de la București, președinții din B9 vor fi însoțiți de lideri importanți, inclusiv președintele Finlandei, Alexander Stubb, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și oficiali din SUA și Suedia. Această întâlnire va aborda subiecte critice, inclusiv războiul din Ucraina și strategii de apărare comune.
Implicarea internațională și perspectivele de viitor
Un mesaj surprinzător a fost lansat de președintele finlandez, Alexander Stubb, care a declarat că este timpul să se înceapă discuțiile cu Rusia. Stubb a subliniat că politica actuală a Washington-ului față de Rusia și Ucraina nu mai reflectă interesele europene, sugerând că Uniunea Europeană ar trebui să se implice direct în negocierile pentru un acord de pace. El a prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția conflictului din Ucraina: continuarea războiului, un armistițiu cu un acord de pace ulterior sau prăbușirea uneia dintre părți, cel mai probabil Rusia.
Un alt subiect important pe agenda summitului va fi prezența militarilor americani în statele de graniță, o chestiune esențială pentru Polonia și România, care investesc în extinderea capacităților lor militare. România, de exemplu, își dezvoltă baza militară Mihail Kogălniceanu pentru a putea găzdui peste 10.000 de soldați americani, în timp ce statele baltice speră la o creștere a numărului de trupe americane pe teritoriul lor.
Divergențele tot mai mari dintre Europa și SUA creează o nouă divizare pe continent, similară cu cea din 2003, când americanii au cerut sprijin pentru invadarea Irakului. Astfel, se conturează o „veche Europă”, care contestă politicile lui Donald Trump, și o „nouă Europă”, care depinde de prezența militară americană ca măsură de siguranță împotriva Rusiei.
Inițiativa celor Trei Mări, care vizează modernizarea infrastructurilor între Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică, ar putea fi, de asemenea, un subiect de discuție important la summit. Această inițiativă include dezvoltarea de șosele, căi ferate și coridoare energetice și digitale care leagă aceste regiuni.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
Rămâne de văzut dacă liderii participanți la summitul de la București vor reuși să ajungă la o strategie comună de apărare și la o formulă nouă de sprijin reciproc. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a subliniat importanța pregătirii pentru cele mai dificile scenarii, afirmând că „Trebuie să te pregătești pentru ce e mai rău pentru a evita ce e mai rău”. Această abordare este deja implementată de Finlanda și de alte state nordice, poloneze și baltice, care își consolidează apărarea, în timp ce alte state est-europene par să acționeze mai lent.


