SD Worx: 47% dintre organizațiile din România, pregătite pentru Directiva
Un studiu recent realizat de SD Worx relevă că doar 47% dintre organizațiile din România sunt pe deplin conștiente de Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026. La nivel european, procentul este de 68%.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 5.936 de manageri HR și 16.500 de angajați din 16 țări europene, evidențiind o lipsă de pregătire în rândul organizațiilor pentru implementarea acestei directive. De asemenea, doar 19% dintre organizațiile europene și 23% dintre cele din România consideră transparența salarială o prioritate pentru 2026.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Obiectivele Directivei privind transparența salarială
Directiva are ca scop principal reducerea diferenței de salarizare între femei și bărbați, obligând angajatorii să fie transparenți în privința salariilor și să ia măsuri în cazurile de diferențe salariale nejustificate. Companiile cu peste 100 de angajați vor trebui să raporteze aceste informații. Cu toate acestea, 66% dintre angajații europeni și 60% dintre cei români nu au auzit de directivă, ceea ce sugerează că, deși există politici în vigoare, implementarea practică este deficitară.
Contextul și implicațiile pentru organizații
Studiul SD Worx arată că 10% dintre managerii europeni și 12% dintre cei români au întreprins puține acțiuni pentru a se conforma directivei, iar 62% dintre manageri sunt încrezători că organizațiile lor sunt pregătite. În România, doar 22% sunt parțial conformi, iar 66% cred că au totul pregătit. În rândul companiilor mari, cu peste 1.000 de angajați, acest procent ajunge la 71%.
Un alt aspect important este că doar 18% dintre organizațiile din România oferă angajaților instrumente pentru a vizualiza transparența salarială, cum ar fi dashboard-uri pentru echitatea salarială. În rândul IMM-urilor, acest procent scade la 16%. Aceasta sugerează că, deși există o conștientizare a necesității transparenței, implementarea rămâne o provocare.
În ceea ce privește percepția angajaților asupra salariilor, 29% dintre lucrătorii europeni consideră că salariul lor nu reflectă valoarea muncii depuse. În România, 28% dintre angajați au aceeași opinie, iar 45% consideră că sunt plătiți corect. Această discrepanță între percepția angajaților și a angajatorilor este semnificativă, 65% dintre angajatori fiind convinși că își plătesc angajații corect.
Un alt aspect important este că 57% dintre organizațiile europene și 61% dintre cele românești analizează datele interne pentru a identifica diferențele salariale. Totuși, doar 38% dintre angajații români simt că organizația lor este angajată în rezolvarea acestor probleme, ceea ce sugerează o necorelare între acțiunile organizațiilor și percepția angajaților.
Pe de altă parte, 53% dintre femei și 51% dintre bărbați se așteaptă ca transparența salarială să crească în următorii ani. În România, aceste procente sunt mai mari, atingând 64% pentru ambele sexe. Aceste așteptări sugerează o deschidere către schimbare și o dorință de a îmbunătăți situația actuală.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
În concluzie, termenul-limită din 7 iunie 2026 se apropie rapid, iar transpunerea directivei în legislația națională va varia de la o țară la alta. Organizațiile din România pot începe să facă pași concreți pentru a se conforma, prin colectarea și analiza datelor de compensare, ceea ce le va permite să identifice rapid eventualele diferențe salariale și să ia măsuri corective. Transparența salarială devine astfel un element esențial în atragerea și retenția talentelor, 64% dintre angajații europeni și 78% dintre cei români considerând-o importantă în alegerea unui angajator.
În România, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a inițiat un proiect de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970, marcând un pas important în acest proces. Proiectul de lege prevede obligații clare pentru angajatori, inclusiv comunicarea salariilor în etapa de recrutare și raportarea diferențelor salariale. Această inițiativă legislativă va modifica semnificativ cadrul juridic existent, inclusiv Codul muncii, și va avea un impact major asupra egalității de șanse în mediul de lucru.


