Demiterile de la Transelectrica sub guvernul Cîțu au costat 6 milioane euro
Recent, un raport analizat de Economedia a scos la iveală faptul că demiterile din conducerea Transelectrica au costat statul milioane de euro, din cauza unor clauze ilegale incluse în contractele conducerii. Secretariatul General al Guvernului, care reprezenta statul ca acționar majoritar, a acceptat introducerea unor prevederi care permiteau ca eventualele litigii să fie soluționate la Curtea de Arbitraj de la Viena, contrar legislației în vigoare.
Problemele au început în iunie 2021, în perioada în care Florin Cîțu era prim-ministru. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiți în 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocați înainte de termen și înlocuiți cu persoane numite provizoriu. La o zi distanță, noul Consiliu a schimbat și Directoratul companiei, care avea mandate complete de patru ani.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Foștii șefi ai companiei au contestat aceste decizii la Curtea de Arbitraj de la Viena, unde au câștigat procesele. Conform raportului, Transelectrica a fost obligată să plătească despăgubiri și bonusuri de milioane de euro. Numai în 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentând salarii și compensații obținute în instanță de foștii directori și membri ai conducerii revocați.
Deficiențele în apărarea statului
Inspectorii Corpului de Control au subliniat că unul dintre motivele principale pentru care Transelectrica a pierdut litigiile a fost modul în care statul și-a construit apărarea. În ziua în care acționarii au aprobat descărcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020, confirmând astfel că și-a îndeplinit corect atribuțiile, aceiași membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocați pe motiv că ar fi prezentat situații financiare eronate. Această contradicție a fost un argument semnificativ în fața judecătorilor arbitrali, care au concluzionat că revocarea s-a făcut fără o cauză justificată.
Clauze de neconcurență ilegale
Raportul a mai evidențiat că în contractele de mandat au fost incluse clauze de neconcurență care garantau membrilor conducerii compensații financiare suplimentare la plecarea din funcție. Deși legislația aplicabilă companiilor de stat interzice astfel de compensații, acestea au fost acceptate și semnate de reprezentanții statului. Același sistem a fost aplicat atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru Directorat, ceea ce a dus la plăți care depășeau limitele legale.
Problemele de management și evaluare
După schimbările din 2021, Transelectrica a fost condusă timp de aproape 18 luni de șefi interimari, fără selecții permanente și fără un plan clar de administrare, contrar obligațiilor legale. Această situație a permis evitarea criteriilor stricte de performanță, iar persoanele numite temporar nu au putut fi evaluate pe baza unor indicatori clari.
Neexecutarea acțiunilor legale
Raportul a semnalat și alte probleme, cum ar fi neexecutarea acțiunilor legale împotriva filialei SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Acțiunile în instanță au fost formulate greșit sau după expirarea termenelor de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea banilor.
Inspectorii au identificat, de asemenea, bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente, între 2013 și 2017, care nu erau legate de performanța efectivă a companiei. Aceste descoperiri subliniază nevoia de reforme în managementul și guvernanța Transelectrica, pentru a evita repetarea unor astfel de situații în viitor.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
În contextul actual, este esențial ca autoritățile să reevalueze modul în care sunt gestionate companiile de stat și să asigure respectarea legislației în vigoare, pentru a proteja interesele financiare ale statului. Această situație ar putea influența și discuțiile politice din jurul formării unei majorități guvernamentale, așa cum se discută în ședințele PSD sau în alte contexte politice relevante.



