B9 Summit: România găzduiește pentru a patra oară întâlnirea formatului
Președintele Nicușor Dan găzduiește pe 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cea de-a 11-a ediție a Summit-ului B9, cu participarea statelor nordice, a SUA și a Ucrainei. Această întâlnire are loc în contextul unei contribuții sporite la securitatea transatlantică, reflectând angajamentul colectiv al aliaților de pe flancurile estic și nordic.
România organizează Summit-ul B9 pentru a patra oară, după edițiile din 2015, 2021 și 2022, consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a flancului estic. Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de omologul său polonez, Karol Nawrocki, reprezentând statul co-fondator al formatului.
📬 Abonează-te la newsletter
Primește săptămânal cele mai bune știri direct pe email.
Participanți și desfășurarea summit-ului
La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șefi de stat, șefi de guvern sau reprezentanți guvernamentali. Printre acestea se numără:
- Formatul B9: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria.
- Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
- Invitați speciali: Președintele Volodymyr Zelenskyy și Subsecretarul de Stat al SUA pentru Controlul Armamentelor și Securitate Internațională, Thomas DiNanno.
Summit-ul va include o sesiune plenară și un prânz de lucru. La finalul întâlnirii, liderii vor adopta o declarație comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, împreună cu Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, vor susține o conferință de presă la încheierea evenimentului.
Contextul și implicațiile întâlnirii
Formatul B9 a fost lansat în 2015, la inițiativa comună a României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Cele zece întâlniri desfășurate până acum au confirmat statutul acestui format ca o voce coerentă a flancului estic în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Summit-ul din 2026 are loc cu mai puțin de două luni înainte de Summit-ul NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securității europene și transatlantice. Conform surselor oficiale, Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung pentru Alianță. Flancul estic al NATO continuă să fie expus prin încălcări ale spațiului aerian aliat, acte de sabotaj, amenințări la adresa infrastructurii critice și campanii de agresiune hibridă, toate acestea definind realitatea strategică a regiunii.
Summit-ul de la București va servi ca un forum pentru evaluarea pregătirilor pentru Summit-ul NATO de la Ankara și monitorizarea rezultatelor așteptate. Printre subiectele discutate se numără:
- Creșterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și întărirea bazei industriale transatlantice.
- Coerența strategică pe flancul estic, printr-o abordare unită de la nord la sud, axată pe coordonare și interoperabilitate.
- Sprijinul pentru Ucraina și importanța unei soluții juste și durabile pentru conflictul din regiune.
- Împărțirea echitabilă a sarcinilor în cadrul NATO, inclusiv contribuții mai mari din partea aliaților europeni și Canada, precum și investiții mai mari în cercetarea și inovația în domeniul apărării.
Conform Administrației Prezidențiale, președintele român va sublinia importanța coerenței strategice pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va evidenția necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB și întărirea capacității industriei de apărare transatlantice. Nicușor Dan va reafirma, de asemenea, sprijinul ferm pentru Ucraina ca o investiție în securitatea aliaților.
Reclama ta aici!
Ajunge la mii de cititori interesați de știri din România.
Pachete sponsorizare de la 100 EUR/lună.
Summit-ul va oferi României o oportunitate valoroasă de a menține o atenție crescută asupra evoluțiilor de securitate regionale, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, cum ar fi Republica Moldova. Nu în ultimul rând, va fi subliniată necesitatea de a intensifica contribuțiile europene la împărțirea sarcinilor cu SUA prin asumarea unui rol mai mare în securitatea europeană.


